Opera și personalitatea compozitorului, muzicologului, omului de radio, profesorului universitar, conducătorului de doctorat, decanului și rectorului Viorel MUNTEANU, întrunesc și reflectă emblematic fațetele multiple, moderne și postmoderne, ale spiritului artei muzicale românești din ultima jumătate de secol.

Deschisă cu maximă acuitate către toate tipurile de experiment și inovație ale occidentului modern (în pofida izolării și condiționărilor impuse în perioada comunistă), muzica românească , asemenea celorlalte arte, a absorbit din toate aceste fenomene doar ceea ce i s-a ”potrivit”, fără să ”taie rădăcinile” spirituale care ne conectează la marea Tradiție, multimilenară și miraculos perpetuată pe aceste meleaguri, prin intermediul athanor-ului culturii folclorice dar și prin cel al Creștinismului bizantin, armonic suprapuse și contopite peste veacuri.

Cristian Ungureanu, Proiect ICMA, 2023

„Din toate scrierile autorului străbate un etos românesc arhetipalizat, cu o direcţionare modernă în factura rostirii. Dacă există un secret al scrisului său, cred că acesta se leagă de reevaluarea raporturilor cu tradiţia: e o muzică ancorată prin rădăcini adânci în trecutul bizantin şi folcloric, dar cu fața îndreptată spre practicile contemporaneităţii. Se împlinesc astfel până şi idealurile aristotelice privind necesitatea de a grăi printr-o lucrare despre locul şi timpul facerii ei”

Dan VOICULESCU – compozitor, muzicolog, pianist și profesor universitar român

„Viorel Munteanu este unul dintre cei care aduce în Iaşul secular, semnele unei noi şcoli componistice, perfect particularizate în peisajul contemporan. Ancorat în pământul Moldovei, sorbind puteri din manuscrisele Putnei, aducând în portative încărcate de ştiinţă, rigoare constructivă, căutare novatoare, dorinţa de a trece rampa, toate miresmele Moldovei”

Iosif SAVA – muzicolog român

„Viorel MUNTEANU, născut la 2 mai 1944 în localitatea Reuseni din județul Suceava este unul dintre cei mai populari compozitori români în patria sa. Student al lui Vasile Spătărelu, Gheorghe Ciobanu, Roman Vlad, el reprezintă în mod tipic o linie importantă a culturii românești în ceea ce constituie latura ei tradițională: contactul cu folclorul, cu muzica bizantină, cu figuri importante ale istoriei și artei, ca Ștefan cel Mare, Eminescu, Enescu. Liric, inventiv, permanent deschis la idei noi, uneori provenind din direcții diferite, ocolind modernismul agresiv, dar nerefuzându-i unele sugestii, Munteanu știe să scrie o muzică ce se cântă cu plăcere și provoacă admirație și simpatie. El este în același timp și un activist neobosit în sensul cel mai bun al cuvântului pe teren componistic, didactic, organizatoric, influența sa benefică exercitându-se atât asupra studenților săi, cât și asupra instituțiilor în cadrul cărora a activat sau pe care le-a condus. Dacă Țăranu reprezintă Cluj-ul, respectiv Transilvania în concertul provinciilor românești, Munteanu reprezintă Iași-ul, respectiv Moldova”.

Corneliu Dan Georgescu – compozitor și etnomuzicolog

„Voi consemna, întotdeauna, că avem de-a face cu un autentic compozitor contemporan! Melodist, de un lirism nobil, intim legat de lumea modalismului cromatic, generat în trecut de Anton Pann şi George Enescu şi, în zilele noastre, de Aurel Stroe, Tiberiu Olah, Anatol Vieru, Ştefan Niculescu, Liviu Glodeanu, Mihai Moldovan, Octav Nemescu – Viorel Munteanu a valorificat cu mult fior poetic folclorul nostru, străbătut de ritmuri extrem de variate şi de o policromie de nuanţe intonaţionale, fiind în concordanţă cu o formă laconică prin excelenţă, unde, adesea, se impune « principiul varietăţii continue ». Viorel Munteanu este un liric, care continuă, uneori, ultima fază a componisticii lui George Enescu. Nu a neglijat nici melosul bizantin şi nici pe cel psaltic, în lucrări cu o tematică inspirată din tragica noastră istorie.”

Doru POPOVICI – compozitor, muzicolog și scriitor român

„… în sensul marilor legături spirituale şi, aş îndrăzni să spun, ale marilor prietenii artistice, relaţia dintre Roman Vlad şi exegetul său, Viorel Munteanu, este biunivocă, rezonând parcă, într-un spaţiu de continuitate, la comuniunea de gând şi suflet stabilită între Roman Vlad şi Igor Stravinski. Sunt numeroase dovezile de preţuire ale lui Roman Vlad la adresa creaţiei lui Viorel Munteanu. Mă voi opri însă la una dintre cele mai relevante, consemnate de Dorin Speranţia în «Interviu imaginar» (vezi: Introducere în opera lui Roman Vlad).

După ce a ascultat Glasurile Putnei, adresându-se lui Viorel Munteanu, Roman Vlad spune: «… Această compoziţie este cu totul altceva, tratează altfel maniera bizantină, e deosebit de frumoasă şi de bine făcută – sunt cu partitura în faţă – şi dacă vi s-a acordat Premiul Academiei, vi 1-aş fi dat şi eu, v-aş da toate premiile! Mi-a făcut o mare plăcere s-o aud »”.

Gheorghe DUŢICĂ, Reflecţii despre un muzicolog, „Cronica” nr. 5, Mai 1999

Jurnal de drum. Cu și despre Viorel Munteanu

Volumul I

Volumul II

Volumul III

Volumul IV

Distincţii (selectiv)

Premiul Academiei Române (1981, Glasurile Putnei); Atestare la Concursul Internațional de Compoziție – Ancona, Italia (1986, Concertino și Invocații); Concursul Internațional de muzică de cameră de la Martigny (Elveția, 1987) – selecționarea în repertoriul obligatoriu a lucrării Concertino pentru flaut, oboi și fagot; Premii ale UCMR în cadrul Concursurilor Naționale de creație organizate de Ministerul Culturii în anii 1985 și 1987; Premiul de creație al UCMR pe anii 2001, 2006, 2013, 2018 și 2022; Medalia de Onoare a Universității Naționale de Muzică, București (2011)

Edite și inedite – partituri publicate

  • Partituri publicațe la Editura „Artes” a Universității Naționale de Arte „George Enescu” Iași
  • Lucrări publicate la Editura Muzicală a UCMR
  • Publicații la Editura „ Doxologia” („Trinitas”)
  • Partituri publicate la alte edituri
  • Muzicologie: cărți publicate
  • Ediţii critice (publicate)

„Viorel Munteanu este unul dintre cei care aduce în laşul secular, semnele unei noi şcoli componistice, perfect particularizate în peisajul contemporan. Ancorat în pământul Moldovei, sorbind puteri din manuscrisele Putnei, aducând în portative încărcate de ştiinţă, rigoare constructivă, căutare novatoare, dorinţa de a trece rampa, toate miresmele Moldovei, Rezonanţele rămân în acelaşi timp o pagină construită după toate regulile componisticii moderne.”

Iosif SAVA, „Muzica” nr. 11 Bucureşti, 1983

Noutăți

Un suflu muzical nou la început de an

Acest început de 2024 aduce cu sine noi roade în sfera artei sonore ieșene și naționale. Muzica de tradiție europeană este un sine qua non în exprimarea universală, însă compozițiile noi românești sunt o dovadă cât se poate de vie și îmbucurătoare a creativității și talentului ce se află în patrimoniul artistic al poporului nostru. Iată că, în ziua de 25 ianuarie, în Sala de concerte „Ion Baciu” a Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiești, s-a auzit doar muzică românească și doar contemporană. De altfel, concertul vocal-simfonic extraordinar a fost dedicat Zilei Unirii Principatelor Române, la împlinirea celor 165 de ani, moment în care toate instituțiile de cultură și artă din țară își aduc ofranda, ceas aniversar în care avem încă o dată ocazia să ne amintim de valorile naționale.

Articole

Invitatul „Divanurilor duminicale” – compozitorul Viorel Munteanu

Viorel Munteanu: Eu consider că muzica bună va învinge întotdeauna. Invitatul  „Divanurilor duminicale” de astăzi este compozitorul Viorel Munteanu, care este și decanul Facultății de muzicologie, pedagogie muzicală și teatru, o titulatură arborescentă a acestei [...]

Discuri de autor

Evenimente în imagini

Afișe și programe

Galerie video